Atribuirea contractului de achiziţie publică se realizează cu respectarea principiilor prevăzute la art 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt:

a)       nediscriminarea;

b)      tratamentul egal;

c)       recunoaşterea reciprocă;

d)      transparenţa;

e)       proporţionalitatea;

f)        eficienţa utilizării fondurilor

g)       asumarea răspunderii

De asemenea, ca regulă generală, în conformitate cu prevederile art. 17 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiile susmenţionate în relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire.

Aşa cum se arată la art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. nr. 34, în procesul de aplicare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică, orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, iar la alin. 2 al aceluiaşi articol se instituie obligaţia respectării principiilor menţionate mai sus (cu excepţia principiului transparenţei, proporţionalităţii şi asumării răspunderii) şi a promovării concurenţei între operatorii economici şi în cazul contractelor a căror atribuire nu intră sub incidenţa prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

Pe lângă obligaţia respectării principiilor, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are şi obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale şi de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând potrivit competenţelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare, anulare şi altele asemenea ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităţilor care au legătură cu acestea, în conformitate cu prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 34/2006 coroborat cu art. 2 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative” iar potrivit art. 71 „principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”.

Conform jurisprudenţei naţionale[1], cu privire la conflictul de interese în cazul funcţionarilor publici, art. 79 din Legea nr. 161/2003 conturează o serie de obligaţii în sarcina funcţionarului public care trebuie să acţioneze nu numai pentru respectarea literei legii, ci şi pentru respectarea unor valori mai largi cum ar fi: lipsa intereselor private, imparţialitate şi corectitudine (Sentinţa nr. 53/10.03.2009 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, Secţia comercială, Contencios Administrativ în Dosar nr. 103/39/2009).