Publicat în revista nr. 107 – August 2016

Florin IRIMIA – Avocat Asociat Ceparu şi Irimia

Noua legislaţie a achiziţiilor publice este aplicată de aproximativ 3 luni, o perioadă rezonabilă pentru a realiza un prim bilanţ din perspectivă practică. În acest sens, vă propunem o prezentare rapidă dar bazată pe o abordare critică a principalelor dificultăţi şi provocări pe care le întâmpină practicienii.1.Achiziţia directă este, de departe, exemplul cel mai relevant al lipsei de experienţă practică a legiuitorului. Deşi subiectul merită un material mult mai amplu, ne limităm să spunem că achiziţiile aşa-zis directe nu sunt şi nu vor fi nici transparente şi nici eficiente în condiţiile în care, prin adăugare nepermisă la lege, normele de aplicare impun utilizarea instrumentului total inadecvat al cataloagelor electronice create artificial şi impropriu în SEAP de către operatorii economici avizaţi. Mai mult, derularea practică a unei „proceduriˮ de cumpărare directă, chiar şi pentru achiziţii de produse de complexitate redusă, este cronofagă şi total ineficientă din punct de vedere al raportului între resursele alocate şi valoarea, de multe ori nesemnificativă, a obiectului achiziţiei.
2.Au fost iniţiate proceduri simplificate fără ca autoritatea contractantă să genereze şi să permită completarea de către ofertanţi a Documentului Unic de Achiziţie European (DUAE) absolut obligatoriu pentru evaluarea preliminară a eligibilităţii operatorilor economici. Mai mult, încă mai există atât autorităţi contractante cât şi operatori economici care nu cunsoc suficient de bine cum se completează DUAE, fapt care va genera cu siguranţă multe măsuri de anulare a procedurilor de atribuire….

 Pentru a viziualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!