Ajustarea preţului – modificare de contract sau, dimpotrivă, mecanism menit să combată modificarea?

Publicat în revista nr. 136 – Ianuarie 2019

Dragoş ZORIN, Managing Associate
POPOVICI NIŢU,STOICA & ASOCIAŢII

 

Ajustarea/actualizarea/revizuirea preţului este specifică contractelor de antrepriză de lucrări, în special antreprizei de construcţii. Tema -cât se poate de complexă– nu ar putea fi epuizată în câteva pagini. Nici nu intenţionăm să facem asta. Ne-am propus numai să reamintim unele aspecte de substanţă ce definesc ajustarea preţului şi să ne referim punctual la câteva situaţii întâlnite în practica achiziţiilor publice cu trimitere la normele aflate în vigoare sau care se prefigurează a fi adoptate. Evident, instrucţiunea pregătită de ANAP pe final de an 2018 (al cărei proiect a fost publicat pe site-ul instituţiei in 21 decembrie) este binevenită şi se va dovedi utilă în condiţiile în care are la bază consultări efective cu actorii implicaţi de o parte şi de alta în implementarea contractelor de construcţii. Chiar şi în contextul acestei instrucţiuni şi independent de forma finală a acesteia, ajustarea va continua să producă probleme în contractele de achiziţii publice câtă vreme analiza dreptului de ajustare nu va ţine cont: (i) de scopul ajustării şi de principiile juridice în care ajustarea îşi găseşte bază, precum şi de (ii) reţeta/procesul tehnic de întocmire a preţului contractului de antrepriză de construcţii. Cu toate că, în cadrul prevederilor legale din materia achiziţiilor publice, este tratată la capitolul privind modificarea contractului/preţului, ajustarea preţului nu trebuie confundată cu modificarea preţului. Modificarea preţului reprezintă o consecinţă a modificării cantităţilor prevăzute în contract pentru care:

– fie deja există preţuri unitare contractual agreate – situaţie în care, ca regulă, modificarea preţului total reprezintă o modificare mecanică realizată automat în baza procedurii contractuale ce presupune plata pe baza cantităţilor efectiv realizate (a se vedea cu titlu de exemplu instrucţiunea ANAP nr. 1/2016 şi procedura de decontare pe baza de SIL în cadrul contractelor FIDIC);
– fie nu există preţuri unitare contractual agreate – situaţie în care avem de-a face cu o convenţie asupra unor preţuri noi, deci, este necesar un nou acord de voinţă care, faţă de cerinţa obligatorie a formei scrise din materia achiziţiilor, impune încheierea unui act adiţional inclusiv din considerente de angajament bugetar……

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!

About the Author

Leave A Response

You must be logged in to post a comment.