Concurenţa şi achiziţiile publice

Publicat în revista nr. 155 – August 2020

Avocat Dr. Valentin MIRCEA, asociat la Societatea Civilă de Avocaţi Mircea şi Asociaţii

Unul din cartofii ”fierbinţi” din domeniul achiziţiilor publice, subiect al mai multor dispute legale, este în acest moment acela al excluderii unui ofertant dintr-o procedură de achiziţie publică a operatorului economic care ar fi fost implicat într-o faptă anticoncurenţială de tip cartel, fie în legătură cu respectiva procedură – art.167, alin.(1), litera d) din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice, fie în legătură cu o procedură anterioară – art.167, alin(1), litera c) din Legea nr.98/2016.
În practică, aplicarea acestor cauze de excludere pare să ridice dificultăţi autorităţilor contractante şi instanţelor judecătoreşti, având în vedere că este vorba de o aplicare normelor specifice unei alte ramuri de drept.
Pe de altă parte, concurenţa este un principiu fundamental al domeniului achiziţiilor publice – mecanismul prin care este asigurată îndeplinirea principiilor de bază ale Legii nr.98/2016 privind achiziţiile publice: transparenţa, nediscriminarea, tratamentul egal. Aceasta este, aşadar, de maximă importanţă în domeniul achiziţiilor publice, astfel încât cauzele de excludere pentru implicarea în acorduri anticoncurenţiale în cadrul unor proceduri de achiziţie publică sunt justificate şi cât se poate de importante în ansamblul normativ al acestui domeniu. Însă tot imperativul concurenţei impune ca eliminarea unui ofertant să fie cât se poate de parcimonioasă deoarece ar fi un paradox să se ajungă la reducerea numărului de competitori pe baza încălcării regulilor de concurenţă.
În primul caz – denaturarea concurenţei, prin acorduri care vizează denaturarea concurenţei în legătură sau în cadrul cu procedura în cauză – pare să nu fie clar care este standardul probatoriu în ceea ce priveşte ”indiciile rezonabile/informaţii concrete” pentru a putea adopta o astfel de măsură. Trebuie avut în vedere că fapte de acest gen sunt constatate şi sancţionate de către autorităţile de concurenţă – Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană – cel mai adesea în urma unor investigaţii îndelungate şi complexe. Mai mult, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dreptul concurenţei este considerat, datorită nivelului ridicat al sancţiunilor, ca fiind o materie cvasi-penală….

Pentru a vizualiza editorialul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!

About the Author

Leave A Response

You must be logged in to post a comment.