Publicat în revista nr. 157 – Octombrie 2020

Laura FARCA, avocat în Baroul Bucureşti şi cercetător la Center for Good Governance Studies, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Scopul reglementărilor în domeniul achiziţiilor publice îl reprezintă achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială. În esenţă, introducerea noului pachet legislativ la nivel unional în 2014 a avut un rol de instrument pentru a duce la îndeplinire obiectivele din Comunicarea Comisiei Europene din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020, O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii”. Astfel, fiecare stat a avut anumite ţinte cu scopul de a face Europa o entitate mai puternică în urma crizei economice din 2008-2009. Principalele priorităţi au fost: (i) o creştere inteligentă bazată pe inovare, (ii) o creştere sustenabilă ce promovează utilizarea mai eficientă, mai verde şi mai competitivă a resurselor şi (iii) o creştere favorabilă incluziunii, vizând consolidarea ocupării forţei de muncă şi a coeziunii sociale şi teritoriale. Pentru realizarea acestei ambiţii, UE şi-a stabilit cinci mari obiective de atins până în 2020 cel târziu: (i) creşterea la cel puţin 75% a procentului din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani care are un loc de muncă sau creşterea gradului de ocupare; (ii) investirea a 3% din produsul intern brut în cercetare şi dezvoltare; (iii) reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea la 20% a procentului energiilor regenerabile şi creşterea cu 20 % a eficienţei energetice; (iv) reducerea ratei abandonului şcolar la mai puţin de 10%, creşterea la cel puţin 40% a procentului diplomelor de învăţământ superior şi reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor ameninţate cu sărăcia sau cu excluziunea socială….

Pentru a vizualiza editorialul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!