Publicat în revista nr. 171 – Decembrie 2023
Reporter: Domnule Stoican, ştiu că aveţi o bogată experienţă în domeniul controlului achiziţiilor publice. Care consideraţi că sunt cele mai frecvente erori făcute de autorităţile contractante în atribuirea contractelor de achiziţie publică, aşa cum aţi constatat în activitatea dumneavoastră?
Cornel STOICAN: În general, problemele cu care se confruntă autorităţile contractante sunt foarte variate, având în vedere complexitatea activităţilor desfăşurate pentru încheierea contractelor de achiziţie publică. Nu pot să fac acum o ierarhie, dar sunt unele tipuri de erori mai des întâlnite decât altele.
Multe greşeli apar la estimarea valorii contractelor – în vederea stabilirii modalităţii de atribuire. În unele cazuri, autorităţile contractante împart valoarea estimată reală a contractului în mai multe valori mai mici, sau subevaluează această valoare, evitându-se, astfel, aplicarea prevederilor legale care instituie reguli în raport cu anumite praguri valorice. Este vorba despre ceea ce se numeşte, în mod generic, în practică, divizarea contractului. Este o eroare întâlnită foarte des. Autorităţile contractante încalcă, de multe ori chiar din neştiinţă, regulile de estimare, atribuind succesiv, fără să desfăşoare procedurile corecte, contracte care servesc aceleiaşi necesităţi. Spre exemplu, există în „piaţă” o idee larg răspândită, conform căreia estimarea valorii contractelor se realizează în funcţie de codurile CPV. Şi este o idee eronată, o practică pe care o întâlnesc frecvent de când am început activitatea în acest domeniu, adică din anul 2006. Am întâlnit autorităţi contractante care îşi construiau Programul anual al achiziţiilor publice pornind de la stabilirea procedurilor în funcţie de valoarea estimată pentru fiecare cod CPV, nu pornind de la stabilirea necesităţilor şi a scopului comun al unor contracte, şi, prin urmare, nu recurgeau la însumarea valorii estimate a acestor contracte. De asemenea, foarte multe erori apar în derularea contractelor, în ceea ce priveşte modificarea acestora. Şi asta are, de multe ori, o cauză simplă – o neadecvată
colaborare între departamentele care derulează contractele şi compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. Şi vă explic imediat de ce. Conform prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, contractele de achiziţie publică sau acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, numai în cazurile limitativ prevăzute de acest articol…
Pentru a vizualiza interviul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!