Publicat în revista nr. 161 – Iunie 2021
Roxana VORNICU, Managing Partner Sirbu &Vornicu Law Cercetător la King´s College, Londra, Centre of Construction Law and Dispute Resolution
Criza COVID-19 a surprins majoritatea ţărilor nepregătite şi a determinat adoptarea de măsuri remarcabile şi extreme din partea guvernelor din întreaga UE şi din lume în lupta împotriva pandemiei. Astfel de măsuri au presupus limitarea răspândirii virusului şi asigurarea faptului că spitalele dispun de materialele medicale necesare, dar foarte des au atins chiar nucleul sistemelor economice naţionale, prin închiderea oamenilor în casele lor şi suspendarea temporară a activităţilor şcolilor şi a activităţilor economice. Criza COVID-19 ne-a zguduit şi remodelat economiile şi, într-o anumită măsură, valorile şi comportamentele noastre. Un raport McKinsey publicat în iunie 2020 arată că unele dintre tendinţele şi provocările izvorâte din criza COVID-19 includ o încredere în scădere în mecanismele pieţei libere şi un statism în creştere. Aceasta a început să fie o tendinţă chiar înainte de pandemie, dar în prezent, deoarece guvernele din întreaga lume au semnat pachete imense de stimulare COVID-19 (de 3 ori mai mari comparativ cu criza financiară din 2008 în ţările G20), noi reglementări care favorizează economiile locale sunt în creştere şi acest lucru ar putea duce la noi tipuri de relaţii guvernamentale, relaţii în cadrul lanţurilor de aprovizionare, strategii de stabilire a preţurilor şi chiar comportamente ale consumatorilor. La momentul redactării acestui editorial încă nu suntem în totalitate feriţi de virus dar restricţiile au început să se relaxeze în majoritatea ţărilor.
Pentru pieţele de construcţii şi infrastructură, criza a generat frică şi incertitudine, dar ar putea fi privită şi ca o oportunitate de a accelera tendinţele disruptive ale industriei, care a început cu mult înainte de criză. În multe ţări, această criză a fost văzută ca o oportunitate pentru a accelera digitalizarea sectorului construcţiilor, mai cu seamă prin tehnologii de tipul Building Information Modelling. Utilizarea de tehnologii de tipul BIM dar şi a instrumentelor de contractare ce eficientizează achiziţiile de lucrări, precum acordurile cadru au potenţialul de a schimba profund sectorul construcţiilor, de a transparentiza modul în care se cumpără lucrări publice si se execută lucrări de infrastructură dar mai ales, de a asigura obţinerea unor rezultate mult mai sustenabile, deoarece tehnologiile de tipul BIM permit ca deciziile sustenabile (de tipul micşorării amprentei de carbon a unui edificiu) să fie luate încă din faza de proiectare.
Tehnologia BIM poate fi descrisă în principal ca un mod de lucru inteligent bazat pe un model virtual al viitoarei clădiri sau obiectiv de investiţii, care oferă specialiştilor din domeniul AEC (Arhitectura, Energie şi Construcţii) instrumentele necesare pentru planificarea, proiectarea, construirea şi operarea eficientă şi transparentă a clădirilor şi infrastructurii. Eficienţa utilizării BIM pentru licitaţii şi pentru operarea viitoare a clădirii derivă din faptul că aceasta permite calcularea exactă a ciclului de viaţă a obiectivelor de investiţii şi aplicarea optimă a criteriului de atribuire
privind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic…
Pentru a vizualiza editorialul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!
