Publicat în revista nr. 160 – Martie 2021
ANDREI ŢOCA Avocat – Baroul Bucureşti
Avocat à la Cour – L’Ordre des Avocats du Barreau de Paris
Membru al Union International des Avocats
În rândurile ce urmează vom încerca să realizăm o succintă prezentare a atribuirii directe, astfel cum aceasta este reglementată de legislaţia naţională a achiziţiilor publice.
Această modalitate de realizare a achiziţiei publice este utilizată de către autorităţile contractante atunci când acestea doresc achiziţia de produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată este una redusă.
Deşi la prima vedere, mecanismul achiziţiei directe nu pare unul dificil, totuşi în nenumărate cazuri, autorităţile contractante se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte corectă aplicare a acestei „proceduri” (deşi noţiunea de procedură nu este tocmai una corectă şi fidelă).
Aşadar, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, „Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei.”[Legea].
Achiziţia directă îşi găseşte, de asemenea, reglementarea şi în cuprinsul dispoziţiilor art. 43 – 46 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 [Normele metodologice].
Fiind situată la limita inferioară a pragurilor de la care se aplică procedurile simplificate, achiziţia directă de produse, servicii sau lucrări nu este calificată drept o procedură de atribuire, nici măcar una simplificată, atât în înţelesul legislaţiei naţionale, cât şi în conformitate cu prevederile Directivei 2014/24/UE privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE.
Chiar dacă nu presupune parcurgerea unei proceduri de atribuire, achiziţia directă este supusă unor reglementări imperative, nefiind posibilă exercitarea discreţionară a dreptului autorităţii contractante de a alege în mod direct produse, servicii sau lucrări.
Opinăm că prezintă importanţă a indica faptul că, în limita pragurilor stabilite de lege, încheierea unei achiziţii directe pentru o anumită grupă de cod CPV este permisă o singură dată într-un an bugetar.
Pe cale de consecinţă, nu este posibilă fracţionarea unui proiect în proiecte de o valoare mai mică, astfel încât să se realizeze atribuirea proiectului pe durata unor ani succesivi.
PROCEDURA PRIN INTERMEDIUL SEAP SAU PRIN PUBLICAREA ANUNŢULUI PREALABIL.
Obligaţia, prevăzută de dispoziţiile art. 43 alin. (2) din Normele metodologice, ce cade în sarcina autorităţii contractante, de a utiliza platforma SEAP, reprezintă regula în cazul achiziţiei directe.
Utilizarea platformei SEAP presupune fie consultarea cataloagelor electronice publicate de către operatorii economici, fie publicarea de către autoritatea contractantă a unui anunţ prealabil în cadrul platformei.
Aceste cataloage electronice trebuie să indice toate informaţiile relevante cu privire la produsele, serviciile sau lucrările propuse, inclusiv preţul acestora, fiind necesar ca aceste informaţii să fie întotdeauna actualizate.
În egală măsură, autoritatea contractantă poate publica anunţul prealabil pe web-site-ul propriu ori pe website-ul ANAP.
În mod similar cu conţinutul cataloagelor electronice, anunţul prealabil va cuprinde descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie achiziţionat….
Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!
