Fondurile europene sunt asimilate banului public, motiv pentru care legiuitorul, pentru a avea un minim de control asupra modului de cheltuire a acestora, a reglementat şi excepţii[1] de la noţiunea de autoritate contractantă expres reglementată la art. 8[2] din O.U.G. nr. 34/2006, motiv pentru care au obligaţia aplicării prevederilor ordonanţei şi operatorii economici care, nefiind autorităţi contractante, atribuie contracte subvenţionate/finanţate în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, de o autoritate contractantă iar valoarea estimată a acestor contracte depăşeşte echivalentul în lei a:
- 207.000 euro – al cărui obiect este prestarea unuia sau mai multor servicii
- 5.186.000 euro – al cărui obiect este execuţia de lucrări[3].
Deoarece legiuitorul nu reglementează, în cadrul prevederilor art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006, decât două tipuri de contracte, respectiv cel de servicii şi lucrări, ţinând seama regulă de interpretare logică exprimată prin adagiul „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”[4], rezultă că pentru contractele de furnizare finanţate/subvenţionate potrivit articolului antemenţionat, nu există obligaţie de respectare a O.U.G. nr. 34/2006, indiferent de valoarea lor estimată.
Importat de subliniat este faptul că, contractul de finanţare încheiat de o autoritate contractantă cu un operator economic, trebuie să conţină în mod obligatoriu o clauză privind respectarea O.U.G. nr. 34/2006 pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică prevăzute de acesta[5].
Cu privire la modul în care pot fi învestite cele două instituţii legale (instanţa de judecată şi organismul administrativ jurisdicţional) pentru soluţionarea contestaţiilor în materia achiziţiilor publice, trebuie să subliniez faptul că acestea nu au competenţe egale potrivit O.U.G. nr. 34/2006.
Florentina Drăgan, consilier soluţionare contestaţii
Pentru a viziualiza articolul în integralitatea sa, vă rugăm să vă ABONAȚI!
[1] Art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare
[2] Este autoritate contractantă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:
a) oricare organism al statului – autoritate publică sau instituţie publică – care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local;
b) oricare organism, altul decât unul dintre cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii:
– este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
– se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante, astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public;
– în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a), b), d) sau e);
d) oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi;
e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a)-d), care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1, în baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k), acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi.
[3] A se vedea prevederile Regulamentului (UE) nr. 1336/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE şi 2009/81/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii
[4] unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
[5] art. 10 din O.U.G. nr. 34/2006 – operatorului economic, ce beneficiază de această finanţare, îi sunt opozabile condiţiile legale ale unei autorităţi contractante în atribuirea contractelor de achiziţie subsecvente contractului de finanţare
 şi c1) din O.U.G. nr. 34/2006 nu pot uza de calea administrativ jurisdicţională pentru soluţionarea unor eventuale contestaţii){kind=link}