Publicat în revista nr. 162 – Septembrie 2021

Av. Daniel STIGER

Continui discuţia pe care am început-o în ediţia Revistei de Achiziţii Publice nr. 160 (Martie 2021) cu analiza unei alte categorii care, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, este subiect al confidenţialităţii în materia achiziţiilor publice, respectiv cu cea a secretelor tehnice sau comerciale, propunându-mi să punctez doar câteva aspecte care, din perspectiva mea, prezintă un interes aparte şi care ar putea constitui un reper cu valenţe practice atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru operatorii economici puşi în faţa obligaţiei legale nu numai de a argumenta de ce informaţiile pe care le indică reprezintă un secret tehnic/comercial şi astfel respectivele informaţii intră în categoria celor confidenţiale, dar mai ales să facă dovada lor, dovadă care să poată fi considerată ca fiind una pertinentă şi acceptată în acest sens.
Aşadar, fără a considera că cele pe care le voi dezvolta mai jos reprezintă o analiză completă şi exhaustivă a subiectului în discuţie, încep prin a preciza că o bună perioadă de vreme instituţia secretului comercial a fost relativ ignorată şi reglementată destul de superficial fiind, practic, o noţiune care deşi se regăsea definită la nivel legislativ totuşi, în practică, ea era un element abstract, destul de greu de apărat în mod efectiv şi cu succes de cei care deţineau asemenea informaţii şi care, în diverse momente, se confruntau în practică cu atingeri aduse unor asemenea informaţii.
Începând cu anul 2016 însă, în urma studiilor efectuate ce au evidenţiat lipsa de protecţie juridică adecvată şi uniformă a secretelor comerciale şi a deţinătorilor acestora la nivelul întregului spaţiul al Uniunii Europene, Comisia Europeană procedat la adoptarea Directivei (UE) 2016/943 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale („Directiva”), directivă ce a fost transpusă în legislaţia din România prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25 din 18 aprilie 2019 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (în continuare „O.U.G. nr. 25/2019”).
Prin Art. 1 alin. (1) al acesteia din urmă s-a statuat că, textual: „Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează normele de protecţie împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale a secretelor comerciale.”, iar prin Art. 2 coroborat cu Art. 19 al aceluiaşi act normativ s-a definit secretul comercial ca fiind „informaţiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerinţe:
1. sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau uşor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informaţii în cauză;
2. au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;
3. au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanţele date, luate de către persoana care deţine în mod legal controlul asupra informaţiilor respective, pentru a fi păstrate secrete.”
Aşa cum menţionam mai sus, până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 25/2019, în afara definiţiei de la Art. 1 lit. d) din Legea nr. 11/1991, legislaţia naţională era destul de lapidară în reglementarea expresă a acestei instituţii şi a măsurilor sale de protecţie, Legea nr. 11/1991 fiind cea care oferea câteva prevederi în acest sens, prevederi prin care varii situaţii de utilizare a secretului comercial erau încadrate fie ca fapte de concurenţă neloială, fie ca infracţiune, fără însă ca prin aceasta să se ofere un cadru legal detaliat şi orientat în mod specific spre asigurarea unei protecţii reale, viabile, practice pentru acei deţinători care în cursul activităţilor lor au suferit atingeri aduse secretelor comerciale deţinute. Acest lucru a determinat specialiştii şi doctrina în materie să ofere o viziune cu accentuate valenţe practice şi aplicate subiectului statuându-se, în rezumat, că:….

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!