Contractul Naţional, Clauza 37: O Analiză Critică a Rigidităţii Aparente şi Flexibilităţii Reale

Publicat în revista nr. 174 – Septembrie 2024

Cristina IVAN, Avocat Coordonator SCA Ivan şi Asociaţii
Alexa IVAN (PARASCHIVA), SCA Ivan şi Asociaţii

Contractele de infrastructură reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 („Contractul Naţional”), par la prima vedere să ofere puţine oportunităţi de flexibilitate pentru Antreprenori. Clauza 37, care reglementează modificările contractuale, poate fi percepută ca fiind rigidă şi uneori dezavantajoasă.
Modalitatea de aplicare şi interpretare a Clauzei 37, cu toate că la o primă percepţie pare facilă, trebuie gestionată cu precauţie, fiind necesară o analiză mai profundă, care include interpretarea acestei clauze în contextul mai larg al Codului Civil român. Această analiză este menită să releve oportunităţi neprevăzute care pot proteja interesele Antreprenorilor.
La o primă lectură, Clauza 37 din HG 1/2018 pare să impună obligaţii stricte pentru Antreprenori, cerând implementarea imediată a modificărilor solicitate de către Supervizor, prin intermediul unui Ordin Administrativ. Această cerinţă poate părea descurajantă, deoarece nu lasă loc pentru negocieri imediate cu privire la prevederile incluse de către Supervizor în
respectivul Ordin Administrativ, fie pentru o contestare rapidă a condiţiilor impuse de către Supervizor.
Relevante pentru această analiză sunt următoarele prevederi ale Clauzei 37:
37.10 La primirea Ordinului Administrativ de Modificare, Antreprenorul va pune în aplicare Modificarea fără întârziere, dar fără a prejudicia dreptul Antreprenorului de a emite o notificare de
dezacord cu privire la Decizia Supervizorului în conformitate cu prevederile subclauzei 69c.5 [Notificarea de dezacord].
Antreprenorul nu va executa nicio lucrare fără o autorizaţie de construire valabilă (inclusiv, dacă este cazul, o nouă autorizaţie de construire pentru Lucrările modificate), obţinută în conformitate cu prevederile subclauzei 10.1.
Interpretând aceste prevederi de o manieră rigidă reiese că, independent de dreptul Antreprenorului de a emite o notificare de dezacord cu privire la Decizia Supervizorului şi de a recurge la arbitraj pentru soluţionarea aspectelor aflate în diferend, Antreprenorul este obligat să pună în aplicare ca atare Modificarea….

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!

About the Author

Leave A Response

You must be logged in to post a comment.