Publicat în revista nr. 108 – Septembrie 2016
Reporter: Au fost lansate în ultima perioadă ghiduri pentru o alocare de peste 13 miliarde de euro din programele operaţionale din 2014-2020. Consideraţi că noul cadru legislativ în domeniul achiziţiilor publice va simplifica procesul de atragere a fondurilor europene? Pentru a evita neregulile apărute la derularea anumitor programe operaţionale din trecut, ce măsuri concrete aveţi în vedere?
Cristian Ghinea: Când vorbim de domeniul achiziţiilor publice trebuie să fim foarte atenţi cu gestionarea unui “proces de simplificare”. În acest domeniu trebuie să existe un echilibru permanent între procesul de simplificare şi asigurarea trasabilităţii şi transparenţei unei proceduri de atribuire.
Sunt aspecte din noua legislaţie care pot fi încadrate la capitolul simplificare şi flexibilizare a procesului de utilizare a fondurilor. Aş menţiona aici faptul că acum există 3 acte normative diferite adaptate la specificul achiziţiei – OUG nr.34/2006 reglementa atât achiziţiile clasice cât şi achiziţiile sectoriale şi concesiunile, fiind un act normativ greoi şi uneori imprecis. Şi regimul juridic a căilor de atac este acum reglementat distinct.
Foarte importantă este însă procedura simplificată care a fost reglementă ţinând cont de sugestiile rezultate în urma consultărilor publice. S-a cerut şi s-a reglementat ca atare organizarea acestei proceduri în funcţie de complexitatea obiectului contractului, cu posibilitate de selecţie a candidaţilor sau cu etapă de negociere. Este vorba de art.113 alin. (4).
Referitor la nereguli, neregulile sistemice au fost sintetizate de colegii mei în 2013 şi s-au prezentat soluţii de evitare prin Ordinul nr. 543/2013, dar mai important este faptul că noua legislaţie clarifică anumite aspecte care au ridicat probleme în trecut. Mă refer aici în special la criterii restrictive, reduceri de termene, negocieri mai puţin transparente, conflict de interese etc. La aceste nereguli a contribuit însă şi interpretarea neunitară, nu doar legislaţia în sine. De aceea MFE are aşteptări foarte mari de la reforma controlului cu rol în prevenirea acestor nereguli înainte de lansarea procedurii şi de atribuirea contractului…..
Reporter: La nivel instituţional este oportună o reformă a autorităţilor decizionale din România, în sensul elimininării excesului de birocraţie în ce priveşte derularea programe operaţionale din perioada 2014-2020? În condiţiile noii legislaţii privind achiziţiile publice, care consideraţi că sunt măsurile concrete pentru eliminarea acestor dificul-tăţi? Cum apreciaţi la momentul actual demararea implementării strategiei noii reforme privind achi-ziţiile publice? Unde aţi întâmpinat probleme?
Cristian Ghinea: Excesul birocratic este o temă în sine şi trebuie privit în contextul procesului de simplificare. În cazul fondurilor europene achiziţia şi execuţia contractului este doar o etapă a procesului de implementare.
Legislaţia în domeniul achiziţiilor publice este nouă şi abia de acum în acolo se va aplica. Sunt prevederi pentru trecerea la derularea procedurilor on-line. Introducerea posibilităţii de consultare sau notificarea în caz de nemulţumiri ar trebui să permită un dialog constructiv în autorităţile contractante şi operatorii economici.
Este însă mult prea devreme pentru o evaluare de impact. Trebuie să aşteptăm minimum un an pentru a identifica eventuale probleme.
Începutul anului a fost marcat de efortul de promovare a noi legislaţii, aceasta fiind o prioritate pentru Guvern, nu doar pentru ANAP. Acum atenţia se mută pe crearea de instrumente practice pe care achizitorii să le poată folosi în aplicarea acestei legislaţii.
Probleme în implementare există pentru că măsurile asumate sunt ambiţioase. Spre exemplu contractele standard pentru investiţii trebuie să reflecte un echilibru în asumarea de riscuri şi nu pot fi propuse spre dezbatere fără o analiză bine făcută.
Pentru a viziualiza editorialul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!
