Publicat în revista nr. 132 – Septembrie 2018

Marius GOGESCU

Considerentul 19 al Directivei 24/2014/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind achiziţiile publice ne explică ce trebuie să înţelegem prin „produse similare” şi care este scopul acestei înţelegeri, respectiv noţiunea de „produse similare” înseamnă produse care sunt destinate utilizărilor identice sau similare şi care fac parte dintr-o gamă de produse comercializate în mod normal (natural) de un operator economic, iar scopul acestui concept de „similaritate” este estimarea valorii contractului care are impact asupra alegerii procedurii de achiziţie.
„Utilizarea identică sau similară” a produselor, prin prisma exemplelor date de Directivă (gamă de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou), ne conduce la ideea că ar trebui respectate următoarele reguli de bază:
1. Gruparea produselor să fie determinată de utilizare;
2.În vederea estimării valorii contractului trebuie să ţinem cont şi de comercializarea naturală a acestora.
Acest tip de grupare nu este întotdeauna un demers facil, mai ales în absenţa unor criterii obiective (materiale) de grupare. În opinia noastră, gruparea produselor ar trebui să ţină cont şi de două reguli suplimentare:
1. Respectarea interdicţiei de a diviza artificial un contract în contracte de valori mai mici, cu scopul de a evita procedurile prevăzute de Directivă (sau de legislaţia naţională);
2. Agregarea categoriilor de produse cu utilizări similare în vederea derulării de proceduri de achiziţie împărţite pe loturi.
Astfel, noţiunea de „mobilier de birou” poate grupa diverse produse, cum ar fi scaune, mese, spaţii de depozitare, accesorii (coşuri, cuiere, etc.), organizatoare pentru dosare şi altele asemenea…

Pentru a viziualiza editorialul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!