Publicat în revista nr. 156 – Septembrie 2020

Avocat Monica STRÎMBEI, Partener, SCA Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners
Avocat Radu NOŞLĂCAN, Senior Associate, SCA Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners

O decizie pronunţată recent de Curtea de Apel Bucureşti prin care o autoritate contractantă a fost obligată să excludă operatori economici dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziţie publică pe motiv că există indicii rezonabile privind încheierea unor acorduri ce vizează denaturarea concurenţei a fost considerată de foarte mulţi o premieră juridică şi aceasta cu toate că Directiva 2014/24/CE privind achiziţiile publice a fost transpusă în legislaţia românească cu aproape 4 ani în urmă prin Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.
Acest lucru arată că, deşi o multitudine de diferende izvorâte din domeniul achiziţiilor publice au drept cauză principală excluderea ofertanţilor din procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică, mecanismele legale care reglementează situaţiile în care un ofertant poate fi exclus din aceste proceduri de atribuire nu au fost încă analizate îndeaproape.
Prin urmare, într-o serie de articole, urmează să explicăm în detaliu mecanismele care reglementează motivele de excludere a operatorilor economici dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziţie publică, sens în care vom face trimiteri la legislaţia şi practica europeană relevantă în materie.
Mai întâi se cuvine să facem o precizare terminologică cu privire la întinderea noţiunii de motive de excludere. Astfel, în logica Directivei 2014/24/CE respectiv a Legii nr. 98/2016, nu suntem în prezenţa unui motiv de excludere ori de câte ori un participant la o procedură de atribuire este descalificat şi nu mai poate participa la respectiva procedură de atribuire. Cu alte cuvinte, motivele de excludere fac parte din categoria mai largă a criteriilor de calificare şi selecţie (alături de criteriile privind capacitatea candidatului sau a ofertantului), sunt reglementate în detaliu de legiuitor (altfel decât criteriile privind capacitatea candidatului sau a ofertantului care beneficiază de o reglementare mai generală), autoritatea contractantă având obligaţia sau facultatea de a exclude pe acei ofertanţi care se află în cazurile de excludere prevăzute de legiuitor.
Prin urmare, dincolo de faptul că motivele de excludere sunt prevăzute expres de legiuitor, autoritatea contractantă având o marjă de apreciere în aplicarea şi niciodată în reglementarea propriu-zisă a acestor motive (spre deosebire de criteriile privind capacitatea candidatului sau a ofertantului), acestea se prezintă ca un prim filtru pentru persoanele fizice sau juridice care intenţionează să participe la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţie publică….

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!