Publicat în revista nr. 119 – August 2017

Viorel BULMEZ
Specialist audit și control intern

Prin materialul de faţă dorim să clarificăm unele aspecte referitoare la controversa creată în entităţile publice din România de termenul “funcţii sensibile”, introdus în limbajul managerial din sectorul public de prevederile actelor normative emise în perioada 1995 – 2016 pentru reglementarea domeniului controlului intern managerial.
Termenul de “funcţii sensibile” îşi are originea în prevederile standardului nr. 4 din OMFP 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial.
La momentul respectiv, conform prevederilor Standardului 4 – Funcţii sensibile – entitatea publică trebuia să identifice funcţiile considerate ca fiind sensibile şi să stabilească o politică adecvată de rotaţie a salariaţilor care ocupau astfel de funcţii.
În vederea implementării acestei cerinţe, la nivelul entităţii publice era necesară întocmirea a trei documente, respectiv Inventarul funcţiilor sensibile, Lista cu salariaţii care ocupă funcţii sensibile şi Planul pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor din funcţii sensibile, astfel încât un salariat să nu activeze într-o astfel de funcţie, de regulă, mai mult de 5 ani.
Odată cu abrogarea prevederilor OMFP 946/ 2005 şi apariţia în anul 2015 a OSGG nr. 400 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, cerinţele cu privire la “funcţiile sensibile” sunt estompate în prevederile Standardului 2 – Atribuţii, funcţii, sarcini, din noul act normativ, fără a se mai face în mod expres trimitere către necesitatea identificării şi gestionării acestora…

Pentru a viziualiza interviul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!