Publicat în revista nr. 144 – Septembrie 2019

Jurist Ioana CIOBOTĂ, expert achiziţii publice

“Conflictele de interese şi corupţia nu sunt acelaşi lucru. Corupţia, în general, presupune o înţelegere între cel puţin două persoane, şi un folos necuvenit (o mită, o plată, sau un alt fel de folos necuvenit), pe când un conflict de interese survine când o persoană ar putea avea oportunitatea să urmărească îndeplinirea intereselor sale private în detrimentul sarcinilor sale de serviciu”, putând astfel lipsi exercitarea acestora de imparţialitatea necesară protejării interesului public.
În cazul în care un conflict de interese apărut în contextul unei proceduri de achiziţii publice nu este abordat în mod corespunzător, acesta are un impact asupra regularităţii procedurilor. El conduce la încălcarea principiilor transparenţei, egalităţii de tratament şi/sau nediscriminării, pe care orice contract de achiziţii publice trebuie să le respecte.
Standardele internaţionale ce definesc Conflictul de interese sunt:
 Recomandarea Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (“OECD”) în ce priveşte managementul conflictelor de interese – “Linii directoare pentru gestionarea conflictelor de interese în serviciul public13”;  Rezoluţia (97)24 a Consiliului Europei privind “douăzeci de principii directoare pentru lupta împotriva corupţiei”, (în special principiile directoare 1, 3, 9, 10, 13, 14 şi 17);  Recomandarea nr. R (2000) 10 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind “codurile de conduită pentru funcţionarii publici”, (articolele 5, 6, 7, 8, 13, 14, 16, 18, 20, 21 şi 26 din Codul de model de Conduită pentru funcţionarii publici);  Convenţia Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei (articolele 5, 7, 8, 9, 10, 12 al. 2. lit.e, şi 38)….

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!