Publicat în revista nr. 118 – Iulie 2017
Reporter: Având în vedere volumul mare al achiziţiilor publice desfăşurate, am dori să ştim dacă actuala legislaţie, acoperă specificaţiile în domeniul activităţii CNAIR?
Revista de Achiziţii Publice, organizează o serie de evenimente, dezbateri, simpozioane, seminarii, privind îmbunătăţirea cadrului legislativ în zona achiziţiilor publice; în acest sens, am fi onoraţi să supunem dezbaterii, propunerile dv. în domeniu.
Ștefan IONIȚĂ: Vă mulţumesc pentru invitaţie şi în funcţie de program am să încerc să particip la aceste evenimente. Fie eu fie colegi din CNAIR.
În ceea ce priveşte legislaţia şi impactul acesteia asupra proiectelor, pot spune că lansarea şi implementarea fiecărui obiectiv în parte întâmpină probleme specifice care trebuie rezolvate cu responsabilitate şi cu respectarea tuturor etapelor legale.
În functie de durata etapelor clar stabilite de legislaţie, a procedurilor de licitaţie şi aici mă refer la analiza şi finalizarea documentaţiei transmise la ANAP, urcarea documentaţiei pe SEAP, depunerea ofertelor, declararea câştigătorului, depunerea şi rezolvarea contestaţiilor, semnarea contractului, avem mereu un scenariu optimist şi unul pesimist.
Când vorbim de sceanariul pesimist luăm în calcul volumul mare de contestaţii ale operatorilor economici care îngreunează foarte mult procesul. Dar aici este vorba mai puţin de schimbarea legislaţiei şi mai mult despre cea a mentalităţii.
Istoria ne arată că legislaţia în general este perfectibilă şi suferă permanent modificări.
În ceea ce priveşte domeniul nostru vă pot spune că în acest moment se lucrează la modificarea OUG 55/2016, astfel încât CNAIR să aibă dreptul să finalizeze procedurile de achiziţie publică prin semnarea contractelor de acest gen.
Una din reuşitele de până acum este promovarea unei Hotărâri de Guvern care permite demararea lucrărilor fără obţinerea PUZ, urmând ca acesta să fie obţinut pe perioada implementării proiectului.
Reporter: Cum consideraţi legislaţia UE privind utilizarea fondurilor nerambursabile: restrictivă, coercitivă, aplicabilă în totalitate pentru condiţiile României?
Ștefan IONIȚĂ: Există un dialog permanent cu reprezentanţii UE şi în măsura în care identificăm posibilitatea adaptării unor normative, le discutăm cu aceştia. După cum bine ştiţi, reducerea birocraţiei reprezintă şi una din preocupările constante ale Uniunii Europene.
Ca atare, sunt de părere că în anumite probleme, normativele ar putea fi simplificate, fără a lăsa însă locul unor interpretări care să permită specularea legislaţiei europene.
Este însă o temă care ţine de politica externă şi cred că trebuie discutată în special la nivelul organismelor specifice. Ce putem noi face este să oferim unele argumente tehnice care să înlesnească acest proces de simplificare, acolo unde se constată că este nevoie…
Pentru a viziualiza interviul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!
