În cuvântul său, cu ocazia desfăşurării lucrărilor anuale ale Academiei în Achiziţii Publice, eveniment organizat de Revista de Achiziţii Publice şi desfăşurat la Poiana Braşsov, în perioada 11-14 decembrie, Marius Gogescu vicepreşedinte ANRMAP, a făcut aprecieri asupra aplicabilităţii O.U.G. nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 34/2006. Deşi la apariţie ordonanţa nu a beneficiat de o mediatizare deosebită, noul act normativ are o importanţă desosebită pentru practicienii în materia achiziţiilor publice, şi în special pentru cei interesaţi în litigiile aferente acestor proceduri, întrucât a modificat substanţial condiţiile în care pot fi introduse contestaţiile sau plângerile, făcându-le mult mai restrictive şi, într-o anumită măsură, chiar descurajante.
“Este un început de infrigement în ceea ce priveşte O.U.G. nr. 51/2014. Avem în “EU Pilot” (n.r.: metoda introdusă pentru a îmbunătăţi asistenţa către cetăţeni şi întreprinderi cu privire la aplicarea legislaţiei UE), o avertizare cu privire la această ordonanţă, asupra căreia se va face un răspuns comisiei, cu termen de aşteptare de un an, observând dacă şi în ce condiţii Comisia Europeană va trece propriu-zis la procedura de infrigement, acest lucru însemnând acea notificare prealabilă, după care urmează o notificare mai detaliată, pornind de la faptul că la momentul actual există şi câteva excepţii de neconstituţionalitate ridicate la Curtea Constituţională din România, pe această ordonanţă”
[su_youtube url=”https://www.youtube.com/watch?v=cuCJxZCAWLA”]
Tot cu aceeaşi ocazie, reprezentantul ANRMAP, a făcut aprecieri asupra efectelor ordonanţei:
“Contestaţiile au scăzut după intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, cu aproximativ 60%, iar pe partea de documentaţie de atribuire undeva la 80% ca număr, iar contestaţiile admise în prima etapă şi pe cea de după decizia de atribuire a contractului, au crescut; logica îmi spune şi urmând toate aceste date că această ordonanţă şi-a produs efectele pentru care ea a fost emanată. În afara de excepţia de constituţionalitate mai sunt şi alte tipuri de probleme legate de adresabilitatea sesizărilor, acestea fiind şi la Curtea Europenă de Justiţie, iar ca titlu de exemplu sunt două curţi de apel, tribunalul Bacău şi Curtea de Apel Bucureşti, care au ridicat întrebări preliminare direct pe rolul acestei curţi”.
Participanţii la eveniment au adresat întrebări referitoare la introducerea garanţiei de bună conduită, apreciind faptul că unii o consideră a fi prea mare pentru România, fiind a doua după Franţa ca număr de contestaţii. In acest sens, vicepreşedintele ANRMAP, răspunde: “Constatăm un fenomen specific naţional, ca fiind repetitivitatea unor contestaţii în cadrul aceleiaşi proceduri. În alte state membre, inclusiv Franţa, dacă a fost soluţionată o constestaţie într-un anumit fel, nu mai poţi reveni în acea procedură cu alte contestaţii. În România până acum, după admiterea sau respingerea unei contestaţii, reevaluarea de către comisia de evaluare, urmau alte contestaţii. Contestaţiile în cascadă, cred eu, sunt principala problemă, acestea fiind diminuate prin introducerea garanţiei de bună conduită, că e mare sau că e mica vom vedea, ca e nelegală sau nu iaraşi vom vedea, însă avem posibilitatea de a o înlocui cu alte mecanisme, ideea principală fiind că piaţa trebuie puţin disciplinată din acest punct de vedere”.
O idee desprinsă în urma dezbaterilor este cea legata de viitorul sistem instituţional din România, privind concentrarea tuturor plângerilor pentru soluţionare într-un singur loc, de către o secţie specializată a Curţii de Apel Bucureşti, astfel încât să se creeze o practică unitară, rămânând în sistem cu prima cale de atac, cea administrativ-jurisdicţională, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, fiind astfel necesară specializarea/perfecţionarea judecătorilor, în domeniul achiziţiilor publice.
Concluziile lucrărilor au relevat dorinţa unanimă atât a speakerilor cât şi a participanţilor, de a ridica nivelul profesional al celor care lucrează în domeniul achiziţiilor publice, indiferent de nivel, pentru o practică unitară în România în ceea ce înseamnă litigii în materia achiziţiilor publice, prin crearea unui sistem simplu, flexibil şi transparent.
REVISTA DE ACHIZITII PUBLICE
