Publicat în revista nr. 117 – Iunie 2017
Mihai FENTZEL – Şef serviciu inspecţia de integritate
Agenţia Naţională de Integritate
Identificarea şi prevenirea conflictelor de interese reprezintă o parte integrantă a luptei împotriva corupţiei. Prin analizarea şi evaluarea conflictelor de interese avem un indicator pentru riscurile corupţiei, iar prin adoptarea unor măsuri de prevenire a acestor situaţii putem reduce vulnerabilităţile care permit abuzurile de putere.
Spre deosebire de fraudă, conceptul de conflict de interese nu implică în mod obligatoriu, o ilegalitate din partea persoanelor care ocupa funcţii sau demnităţi publice sau organizaţiei cărora li se aplică. Totuşi, acesta presupune ca anumite măsuri să fie luate pentru a declara şi a rezolva conflictul de interese.
În accepţiunea Parlamentului European conflictul de interese poate fi un „indicator, precursor sau rezultatul corupţiei”.
Există metode în a reglementa atât conflictele percepute – atunci când o terţă parte obiectivă ar avea dubii în ceea ce priveşte abilitatea unei părţi interesate de a lua decizii care să nu fie afectate de vreo influenţă care să nu fie necesară, cât şi conflictele actuale – atunci când interesul secundar afectează cu adevărat procesul de luare a deciziilor.
În domeniul achiziţiilor publice, conflictele de interese pot afecta fie:
* autoritatea contractantă ori o parte care acţionează în numele său, fie
* un operator economic care licitează pentru un contract.
Acest conflict de interese poate să afecteze procesul de achiziţii şi/sau încheiere, derularea şi finalizarea contractului de achiziţie publică.
Conform Directivei 2014/24/EU, atât definiţia conflictelor de interese cât şi paşii necesari pentru a le remedia sunt lăsate deschise interpretării. Această interpretare poate fi realizată de autorităţile contractante, de legislaţia naţională sau normele de alicare, de către instanţele de judecată sau de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)….
Pentru a viziualiza interviul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!
