În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L94 din data de 28.3.2014 s-a publicat Directiva 2014/25/UE A Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ. Directiva face parte dintr-un pachet de modernizare a normelor europene privind achiziţiile publice, alături de Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune şi de Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

Directiva 2014/25/UE intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziţie un termen de 24 de luni pentru a le transpune în legislaţiile naţionale.

Această directivă vizează următoarele achiziţii publice derulate pentru următoarele activităţi :gaze şi energie termică, energie electrică, servicii de transport, servicii poştale, porturi şi aeroporturi, extracţia de petrol şi gaze şi prospectarea sau extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea materială, directiva se aplică achiziţiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adaugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

a)414.000 EURO pentru contractele de achiziţii de produse şi de servicii, precum şi pentru concursurile de proiecte;

b)5.186.000 EURO pentru contractele de achiziţii de lucrări;

c) 1.000.000 EURO pentru contractele de achiziţii de servicii pentru servicii sociale şi alte servicii specifice enumerate în anexa XVII la directiva.

În ceea ce priveşte alegerea procedurilor de către Statele Membre, la atribuirea contractelor de achiziţii de produse, lucrări sau servicii, entităţile contractante aplică procedurile adaptate pentru a fi în conformitate cu prezenta directivă, cu condiţia ca, să fi fost publicată o invitaţie la o procedura concurenţială de ofertare în conformitate cu prezenta directivă.

Statele membre prevăd că entităţile contractante pot aplica următoarele proceduri :

• proceduri deschise sau restrânse ori proceduri de negociere cu invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare
•  dialoguri competitive şi parteneriate pentru inovare în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive.

Excepţia de la regula ca entităţile contractante aplică procedurile din directiva sub condiţia publicării unei invitaţii la o procedura concurenţială de ofertare este reglementată strict în prevederile directivei. Astfel, utilizarea procedurii de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare este posibilă doar în următoarele cazuri:

a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare ca răspuns la o procedură cu invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare, atât timp cât condiţiile iniţiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanţial.

b) dacă un contract este făcut doar în scop de cercetare, experiment, studiu sau dezvoltare şi nu în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu cercetarea şi dezvoltarea şi în măsura în care atribuirea unui astfel de contract nu aduce atingere atribuirii competitive a contractelor ulterioare care urmăresc, în special, aceste obiective;

c) daca lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

i. scopul achiziţiei este crearea sau achiziţionarea unei opere de artă sau reprezentaţii artistice unice;

ii. concurenţa lipseşte din motive tehnice;

iii. protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală.

d) în măsura în care este absolut necesar atunci când, din motive de extremă urgenţă determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute de entitatea contractantă, termenele prevăzute pentru procedurile deschise, restrânse şi de negociere cu invitaţie prealabilă la procedura concurenţială de ofertare nu pot fi respectate. Situaţiile invocate pentru a justifica extrema urgenţă nu trebuie în niciun caz să fie imputabile entităţii contractante;

e) în cazul contractelor de produse vizand livrări suplimentare efectuate de către furnizorul iniţial, destinate fie înlocuirii parţiale de produse sau instalaţii, fie extinderii produselor sau instalaţiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga entitatea contractantă să achiziţioneze produse cu caracteristici tehnice diferite, ceea ce ar duce la o incompatibilitate sau dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere;

f) pentru lucrări sau servicii noi constând în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredinţate contractantului căruia aceleaşi entităţi contractante i-au atribuit un contract anterior, cu condiţia ca respectivele lucrări sau servicii sa fie conforme cu un proiect de bază pentru care a fost atribuit un prim contract după o procedura concurenţială de ofertare în conformitate cu prezenta directivă.

g) pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri;

h) pentru achiziţiile de oportunitate, când este posibil să se achiziţioneze produse profitând de o ocazie deosebit de avantajoasă, disponibilă pentru un timp foarte scurt, la un preţ considerabil mai scăzut decât preţurile practicate în mod normal pe piaţă;

i) pentru achiziţiile de produse sau servicii în condiţii deosebit de avantajoase, fie de la un furnizor care îşi încetează definitiv activităţile comerciale, fie de la lichidatorul dintr-o procedură de insolvenţă, un concordat preventiv sau o procedură similară prevazută în legislaţia sau reglementările naţionale;

j) dacă contractul de servicii în cauza este urmarea unui concurs de proiecte organizat în conformitate cu prezenta directivă şi urmează să fie atribuit, în temeiul normelor prevăzute în concursul de proiecte, câştigătorului sau unuia dintre câştigătorii respectivului concurs; în acest din urma caz, toţi câştigătorii sunt invitaţi să participe la negocieri.

În ceea ce priveşte criterii de atribuire a contractelor sunt menţionate următoarele criterii:

1. entităţile contractante atribuie contractele pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
2. oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva entităţii contractante este identificată pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă şi poate include cel mai bun raport pret-calitate evaluat pe baza unor criterii, cum ar fi aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, legate de obiectul contractului în cauză. Printre aceste criterii se pot număra, de exemplu:

(a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale,accesibilitatea, proiectarea pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia;

(b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; sau

(c) serviciile post-vânzare, asistenţă tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de execuţie, angajamentele în ceea ce priveşte piesele şi securitatea aprovizionării.

Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preţ sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor concura numai pe criterii de calitate.

Statele membre pot prevedea ca entităţile contractante să nu poată utiliza numai preţul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau să nu-şi poată restricţiona utilizarea la anumite categorii de entităţi contractante sau la anumite tipuri de contracte.

1. Criteriile de atribuire sunt considerate a fi legate de obiectul contractului de achiziţii publice în cazul în care se referă la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului din orice punct de vedere şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, inclusiv factorii implicaţi:

(a) în procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a acestor lucrări,  produse sau servicii; sau

(b) într-un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar şi în cazul în care aceşti factori nu fac parte din structura lor materială.

1.  Criteriile de atribuire nu au ca efect acordarea unei libertăţi de selecţie nelimitate entităţii contractante. Ele asigură posibilitatea concurenţei efective şi sunt însoţite de specificaţii care permit verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de ofertanţi, în scopul evaluării modului în care ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire. În caz de îndoială, entităţile contractante verifică efectiv exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi.
2. Entitatea contractantă precizează, în documentele achiziţiei, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în care aceasta este stabilită exclusiv pe baza preţului.

Prin publicarea acestui act normatiov s-a dorit coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre aplicabile anumitor proceduri de achiziţii publice la nivelul Statelor Membre. De asemea această directivă urmareşte garantarea deschiderii către concurenţă a achiziţiilor efectuate de entităţile care îsi desfăşoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor postale,  tocmai prin elaborarea  dispoziţii de coordonare a procedurilor de achiziţii pentru contractele care depăşesc o anumită valoare.