Publicat în revista nr. 164 – Martie 2022

Av. Daniel STIGER, Partner, S.C.A. BEATRICE ONICA-JARKA ŞI ASOCIAŢII

Prima facie, răspunsul la o asemenea întrebare ar fi în mod clar un categoric şi răspicat „NU!”, răspuns ce pare a fi susţinut inclusiv de clarificarea pe care a oferit-o recent Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice („A.N.A.P.”) cu privire la acest subiect prin intermediul documentului publicat pe site-ul său în data de 10.01.2022, intitulat „NOTIFICARE privind acceptarea în procedurile de achiziţie publică/sectorială a garanţiilor de participare/de bună execuţie emise de către instituţiile financiare nebancare”1 („Notificarea”).
În cadrul acestei Notificări, A.N.A.P. precizează, în esenţă, următoarele:
ü Potrivit legislaţiei din materia achiziţiilor publice/sectoriale, autorităţile/ entităţile contractante pot solicita constituirea următoarelor tipuri de garanţii: garanţia de participare şi garanţia de bună execuţie;
ü Din perspectiva legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale, instrumentele de garantare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– să fie emise de către o instituţie de credit din România sau din alt stat ori de către o societate de asigurări, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) şi art. 40 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv art. 42 alin. (1) şi art. 46 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/ acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, şi
– să respecte toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar, precum şi pe cele care derivă din legislaţia în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale, respectiv îndeplinirea tuturor condiţiilor referitoare la cuantum, perioada de valabilitate, caracterul irevocabil, plata necondiţionată la prima cerere a beneficiarului în situaţia de culpă a persoanei garantate etc., astfel încât autoritatea/entitatea contractantă să poată emite pretenţii asupra garanţiilor în cazul în care ofertantul dovedeşte un comportament necorespunzător pe perioada implicării sale în procedura de atribuire, sau în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
ü Din punctul de vedere al condiţiilor impuse de legislaţia specifică domeniului financiar-bancar, pentru ca o entitate să fie considerată instituţie de credit, potrivit opiniei emise de Banca Naţională a României, instituţiile financiare nebancare nu sunt instituţii de credit. „În acest sens, Banca Naţională a României precizează faptul că cele două categorii de entităţi, respectiv instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare, reprezintă două categorii instituţionale distincte, a căror activitate se desfăşoară potrivit unor legislaţii specifice, prin care se reglementează diferit regimul de acces la activitate şi de desfăşurare a acesteia pentru fiecare categorie în parte.”….

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!