Asigurarea transparenţei şi corectitudinii procedurilor de achiziţie publică reprezintă unul dintre principalele deziderate ale instituţiilor europene. În vederea atingerii lui, legislaţia europeană în domeniu, respectiv Directiva 2014/24/UE, art. 24, recomandă statelor membre UE să se asigure că autorităţile contractante iau măsurile adecvate pentru a preveni, identifica şi remedia conflictele de interese apărute în desfăşurarea procedurilor de achiziţie, astfel încât să se evite orice denaturare a concurenţei şi să se asigure un tratament egal pentru toţi operatorii economici.
În concepţia forurilor europene, conceptul de conflict de interese acoperă cel puţin orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de achiziţie sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextul procedurii de achiziţie.
În procesul de transpunere a Directivei 24/2014, aflat în plină derulare prin intenţia de adoptare a proiectului de lege privind achiziţiile publice (în dezbatere publică din luna iulie 2015), autorităţile române au posibilitatea de a adopta o serie de reguli care să asigure combaterea eficientă a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice.
Din analiza proiectului legislativ se poate constata că vechile reguli au fost preluate aproape în integralitate, deşi au existat diverse critici de-a lungul timpului cu privire la incapacitatea acestora de a asigura, în mod eficient, prevenirea şi combaterea fenomenului.
Cu toate acestea, trebuie menţionat că noul proiect legislativ remediază o problemă a OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, respectiv lipsa din textul de lege a unei definiţii clare a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice.
De această dată, art. 59 din proiectul de lege aflat în dezbatere, inspirat în integralitatea sa din art. 24, Directiva 24/2014, defineşte clar noţiunea: „Prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care persoanele fizice sau juridice care au o influenţă determinantă în legătură cu modul de realizare a achiziţiei sau organizarea procedurii de atribuire ori participă în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor au, direct sau indirect, un interes personal, financiar, economic ori de altă natură, sau se află într-o altă situaţie de natură să le afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procedurii de atribuire”.
Definirea noţiunii este bine venită în condiţiile în care, la acest moment, pentru identificarea şi încadrarea juridică a unei situaţii de conflic de interese se apelează la prevederile Legii nr. 161/2003 şi, eventual, la cele ale Noului Codului Penal. Mai mult, definiţia propusă, care înglobează prevederile art. 67 şi 68 din OUG nr. 34/2006, extinde paleta acţiunilor potenţial circumscrise acestui fenomen, prin includerea oricărei situaţii de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea procedurii.
Echipa SCPA Ceparu şi Irimia
Pentru a viziualiza articolul în integralitatea sa, vă rugăm să vă ABONAȚI!
