Reporter: Cum apreciaţi rolul Strategiei în domeniul achiziţiilor publice aprobată de Guvern pe 23 octombrie 2015, în crearea unui cadru stabil, pentru a obţine eficienţă şi creştere economică în condiţii de integritate şi responsabilitate?

Roxana Mînzatu: Cred că Strategia în domeniul achiziţiilor publice inventariază corect cele mai importante probleme în funcţionarea sistemului achiziţiilor publice, propune o viziune a schimbării, asumată de România şi că este o foaie de parcurs foarte clară şi ambiţioasă cu măsuri concrete de reformă pe care instituţiile din România trebuie să îşi asume să le aplice. Fac trimitere des la acest instrument, este important ca el să fie cunoscut de cei preocupaţi de îmbunătăţirea modului în care se realizează achiziţiile în România. Elaborarea Strategiei a permis aprobarea fondurilor europene pentru cadrul financiar 2014-2020, iar neîndeplinirea măsurilor din Strategie poate avea ca efect suspendarea automată a plăţilor pe toate programele cu finanţare europeană.

Îmbunătăţirile propuse vizează toate componentele sistemului achiziţiilor publice. Desigur, un set de măsuri vizează elaborarea noului cadru legislativ, care să includă pentru prima dată, pe lângă legislaţia primară şi normele de aplicare, şi un sistem de îndrumare interactiv pentru autorităţile contractante. Astfel, noile legi ale achiziţiilor vor fi acompaniate de un ghid online care va acoperi diferitele etape ale procedurii, diferite tipuri de contracte. Vor fi oferite exemple, documente standardizate, instrucţiuni în respectarea legislaţiei. Ghidul acesta va aborda şi temele care au fost cele mai problematice aşa cum a rezultat din controlalele ultimilor ani. În acelaşi timp, strategia propune măsuri de reformă instituţională, inclusiv mecanisme de colaborare interinstituţională între instituţii de control. Comitetul Interministerial pentru Achiziţii Publice este structura de anvergură care să permită implementarea Strategiei. Eficientizarea modului în care se realizează controlul procesului de achizitie este un alt pilon important al Strategiei: vorbim de măsuri privind eficientizarea controlului intern managerial, în autorităţile contractante, vorbim de schimbări în verificarea ex-ante a documentaţiilor şi etapelor procedurii, aşa încât să avem control profund, calitativ dublat însă şi de responsabilizarea autorităţii contractante, dar vizăm şi măsuri privind eficienţa controlului ex-post, evitarea suprapunerii între controale şi mecanisme de interpretare unitară a legii achiziţiilor în verificarea contractelor şi procedurilor derulate. În plus, Strategia propune măsuri pentru doi piloni extrem de importanţi: pe de o parte, profesionalizarea în achiziţii publice, pornind de la
definirea unor pozitii specifice în lege până la cadrul şi calitatea formării în acest domeniu. Acest pilon este mai amplu, include diferite măsuri privind consolidarea capacităţii autorităţilor contractante, cum ar fi crearea unităţilor centralizate în achiziţiile publice dar şi testarea ideii de listă autorizată a operatorilor economici. Pe de altă parte, un sistem modern de monitorizare a indicatorilor de performanţă în sistem, tip dashboard, care va permite analize pe sectoare, regiuni, autorităţi contractante şi ofertanţi. Acest sistem, o dată funcţional, va putea avea atât rolul de watchdog dar şi cel de îndrumător: va genera analize de risc, de alertă, care să fundamenteze controale şi acţiuni de supraveghere, dar prin analizele oferite va fundamenta foarte clar nevoia şi decizia de a elabora ghiduri specifice sau chiar modificări de norme legislative într-un anumit sector sau pentru anumite tipuri de proceduri, în funcţie de deficienţele identificate în mod constant pe o anumită zonă.

Pentru a pune în aplicare această Strategie este extrem de important ca, dincolo de Ministerul Finanţelor Publice şi  Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, să avem o implicare constantă a tuturor acelor instituţii care răspund sau sprijină măsurile din Strategie (ca de exemplu: Ministerul Fondurilor Europene, Consiliul Naţional de Soliţionare a Contestaţiilor, Secretariatul General al Guvernului, CSM, ANI etc). Este un efort de echipă, de altfel această Strategie a fost elaborată într-un cadru partenerial, prin implicarea mai multor instituţii, cuprinse în Comitetul Interministerial institutit prin decizia nr. 218/2014 a premierului României.

Reporter: Suntem astăzi într-un moment de răscruce în ceea ce priveşte domeniul achiziţiilor publice. Ce soluţii propuneţi pentru unele dintre problemele acute ale sistemului: aplicarea unitară a legii achiziţiilor, asigurarea transparenţei în achiziţii?

Roxana Mînzatu: Ca o măsură în pilonul de reformă instituţională al Strategiei în domeniul achiziţiilor, s-a creat un mecanism de colaborare între instituţiile de reglementare şi cele care verifică şi controlează procedurile de achiziţie, aşa încât să ajungem la o interpretare unitară a legislaţiei. Semnatarii acestui protocol sunt Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor iar cu titlu de observatori participă şi Curtea de Conturi a României şi Autoritatea de Audit. Aceştia vor analiza împreună temele legislative pe care au existat diferenţe în interpretare şi vor emite instrucţiuni sau ghiduri care să includă un punct de vedere comun, agreat. De altfel aceste îndrumări vor fi integrate în ghidul online al ANAP şi vor fi diseminate în rândul angajaţilor instituţiilor semnatare. ANAP asigură funcţionarea acestui mecanism şi de altfel a început paşii pentru atragerea de finanţare europeană care să susţină funcţionarea acestui mecanism.

Pentru a viziualiza interviul în integralitatea sa, vă rugăm să vă ABONAȚI!