Răspunderea socială în achiziţiile publice

În ultimii 24 de ani nu s-a vorbit aproape de loc de răspunderea socială în domeniul achiziţiilor publice.

Goana după bani din ultimul deceniu a dus la modificarea comportamentului oamnenilor. Atât statul cât şi multe companii au uitat de răspunderea socială pe care o au. Majoritatea achiziţiile publice au fost organizate având ca principiu preţul cel mai scăzut. Impactul social pe care l-a avut acest trend îl resimţim astăzi: costuri mari la întretinere, lucrări şi produse de calitate îndoielnică, firme cu capital de stat în pierdere, şomaj.

Cum poate fi implementată răspunderea socială în domeniul achiziţiilor publice? Care ar fi impactul implementării răspunderii sociale în procesul de achiziţii publice? Care sunt riscurile şi oportunităţile implementării principiului de răspundere socialp în întregul lanţ al achiziţiilor publice: de la cel începerea producerii produsul, serviciului, până la achiziţionarea lui de către stat?

Ce înseamnă răspunderea socială?  Conform dicţionarului juridic răspunderea socială inseamna: “O atitudine conştientă, activă, concretizată într-un comportament care corespunde în cel mai înalt grad cerintelor, necesităţilor sociale obiective, atitudine care rezultă dintr-o hotărâre, act de conştiinţă şi voinţă a individului.”

Ce înseamnă răspunderea socială în achiziţiile publice? Eu aş defini că: răspunderea care o au instituţiile publice, private, ONG+urile care achiziţionează lucrări, servicii şi produse prin licitaţii publice, faţă de oameni, mediu, comunitate.

Orice achiziţii publice ar trebui evaluate şi din punctual de vedere al impactului social pe care îl produce. Astfel în criteriile de atribuire a lucrărilor ar trebui introduse şi criteriile sociale spre exemplu: Câte locuri noi de muncă crează această achiziţie? Care este impactul ei asupra şomajul? Crează locuri de muncp pentru tineri? Este inovativp? Ce impact social are aceastp lucrare, produs sau serviciu? De unde se procurp produsele folosite la lucrare? Din comunitatea localp, din ţară? Dacă da, care e impactul asupra producătorului sau furnizorului? De unde procură el materia primă? Ce forţă de muncă foloseşte? Ce impact are asupra comunităţii locale această achiziţie, lucrare, serviciu? Îmbunătăţeşte nivelul de trai? Afectează sănătate populaţiei? Ce se întâmpla după perioada de garanţie? Care este impactul pe termen lung? Aduce venituri sau generează cheltuieli? Distruge mediul înconjurător?

Acestea sunt doar câteva întrebări şi criterii ce pot fi implementate în procesul de achiziţii pentru a respecta principiul răspunderii sociale.

Atât timp cât achziţiile publice sunt făcute din banii publici acestea trebuie să ţină cont de impactul social pe care îl produc. Principiul: “Preţul cel mai scăzut “ s-a dovedit pe termen lung neproductiv şi dezavantajos, El  este de domeniul trecutului şi nu mai corespunde cu realitatea din ziua de azi.

Ec. Sava Sergiu

Manager Licitatia.ro