Publicat în revista nr. 108 – Septembrie 2016

Adelina Vrâncianu, jurist

1.Aspecte generale. Analiza în privinţa neregulii porneşte de la obligaţia statelor membre care trebuie să adopte măsuri adecvate pentru garantarea realizării şi funcţionării corecte a sistemelor lor de gestiune şi control. În acest context, statele membre sunt responsabile de prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor şi a încălcărilor dreptului Uniunii.Conform art. 143 alin. (2) din Regulamentul 1303/2013, statele membre efectuează corecţiile financiare necesare pentru neregulile individuale sau sistemice constatate în operaţiuni sau în programele operaţionale, prin anularea totală sau parţială a contribuţiei publice la un program operaţional sau la o operaţiune. În acest context, statul membru ţine seama de natura şi de gravitatea neregulilor şi a pierderii financiare care rezultă pentru fonduri şi aplică o corecţie proporţională.
Jurisprudenţa europeană a subliniat în repetate rânduri că obligaţia de a restitui un avantaj primit în mod nejusti-ficat printr-o neregulă nu constituie o sancţiune, ci este simpla consecinţă a constatării că nu au fost respectate condiţiile necesare pentru obţinerea avantajului care rezultă din reglementarea Uniunii, făcând ca avantajul primit să fie nedatorat, respectiv o măsură administrativă.
Regulamentul nr. 1303/2013 a definit şi noţiunea ”neregulă sistemică”, însă această noţiune nu face obiectul prezentei analize. Noţiunea”neregulă” se află în centrul studiului astfel cum apare în viziunea regulamentului nr. 1303/2013 şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Vor fi avut în vedere şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare….

Pentru a viziualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!