Publicat în revista nr. 163 – Decembrie 2021

Reporter: Doamnă avocat Teodora KOLETSIS, ştim că activaţi în calitate de avocat asociat al Cabinetului GRUIA DUFAUT şi coordonaţi şi activitatea de consultanţă şi litigii în domeniul achiziţiilor publice; în acest sens, am dori să faceţi o prezentare cititorilor noştri, interesaţi de acest domeniu, despre cum a evoluat în opinia dvs., domeniul achiziţiilor publice şi care sunt principalele probleme cu care se confruntă cei implicaţi în domeniul dvs. de activitate din acest punct de vedere ?

Teodora KOLETSIS: În pofida pandemiei de Covid-19, care a pus presiune pe companii sub multe aspecte, domeniul achiziţiilor publice a cunoscut o atare efervescenţă. Numărul de misiuni care ne-au fost încrediţate de clienţii GRUIA DUFAUT în ultimul an a crescut, dar încă aşteptăm îmbunătăţiri în modul de abordare al entităţilor publice.
Achiziţiile publice dau măsura bunei guvernanţe într-un stat, întrucât reglementează modul în care se cheltuie banul public, prin garantarea unui acces neîngrădit al operatorilor economici la acest proces. Sistemul naţional de achiziţii publice actual este într-un proces continuu de modificare a legislaţiei, astfel că avem de-a face cu schimbări legislative frecvente şi, implicit, schimbări permanente ale regulilor jocului care conduc, din această perspectivă, şi la o anumită insecuritate juridică.
Dar, mai grav decât această insecuritate juridică este faptul că persistă o evidentă lipsă de capacitate a autorităţilor contractante de a derula proceduri de atribuire în condiţii de eficienţă şi transparenţă. Încă sunt dese încălcările legislaţiei, întocmirea de caiete de sarcini cu dedicaţie atrage contestarea multor licitaţii, reluarea sau chiar anularea lor, astfel că multe proiecte de investiţii majore rămân o adevărată Fata Morgană.
În pofida verificării ex-ante a documentaţiei de atribuire făcute de autoritate, aceasta se limitează la informaţiile incluse în fişa de date şi mai puţin la clauzele contractuale, care nu de puţine ori sunt discriminatorii sau cu specificaţii tehnice subiective. Toate aceste neajunsuri fac ca multe companii serioase să renunţe să mai depună oferte, considerând o pierdere de timp şi de bani încercarea de a participa la licitaţii.
În fine, lipsa de transparenţă în achiziţiile publice din partea autorităţilor contractante rămâne o problemă pentru România. De altfel, acest aspect a fost menţionat şi în raportul din 2020 al Comisiei Europene despre statul de drept.
De exemplu, multe lucruri s-ar putea îmbunătăţi, atât din perspectiva autorităţilor contractante, cât şi a operatorilor economici, dacă autorităţile ar publica şi dezbate nu doar planul anual de achiziţii publice, ci şi caietul de sarcini pentru achiziţiile majore planificate, pentru a primi un feedback valoros sau pentru a încura-ja competiţia pentru cele mai bune soluţii.
În acelaşi timp, succese de etapă există. Suntem bucuroşi că echipa GRUIA DUFAUT a reuşit să convingă CNSC să judece „în echitate” documentaţiile de atribuire, în scopul permiterii participării cât mai multor operatori la precedură, cu respectarea principiului tratamentului egal. Aceste soluţii sunt, desigur, determinate, pe de o parte de necesitatea alinierii la normele europene, iar pe de altă parte de nevoia unei adaptări la realităţile economice din ţară şi a unei necesare clarificări a dispoziţiilor legale şi a documentaţiilor de atribuire…

Pentru a vizualiza interviul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!